Ce trebuie să știu despre raportarea CBAM?

Articol creat in colaborare cu

Raportarea CBAM este relevantă pentru firmele care importă din afara Uniunii Europene anumite produse cu impact ridicat asupra emisiilor de carbon. Nu se aplică tuturor importurilor și nici tuturor companiilor, însă pentru firmele vizate poate influența documentele vamale, relația cu furnizorii, costurile și modul în care sunt organizate datele interne.

CBAM, adică mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, urmărește ca anumite bunuri importate în Uniunea Europeană să reflecte emisiile generate în procesul de producție. Din 1 ianuarie 2026 se aplică regimul definitiv CBAM, ceea ce înseamnă că firmele vizate trebuie să acorde atenție autorizării, declarațiilor, emisiilor încorporate și certificatelor CBAM.

 

Ce produse intră în sfera CBAM?

CBAM nu se aplică oricărui produs cumpărat din afara Uniunii Europene. Mecanismul vizează anumite categorii de bunuri considerate intensive din punct de vedere al emisiilor. Pentru o firmă, verificarea trebuie făcută pe baza codurilor vamale, nu doar după denumirea comercială de pe factură.

În prezent, CBAM vizează în principal produse din următoarele categorii:

• ciment;

• fier și oțel;

• aluminiu;

• îngrășăminte;

• hidrogen;

• energie electrică.

O companie poate crede că importă doar componente, semifabricate sau materiale obișnuite, dar unele dintre acestea pot intra în sfera CBAM dacă se încadrează pe codurile vamale relevante. De aceea, verificarea trebuie făcută înainte de import, ideal împreună cu persoana care gestionează documentele vamale și cu furnizorul extern.

 

Cine are obligații de raportare CBAM?

Obligațiile apar, în principal, pentru importatorii din Uniunea Europeană care introduc pe piață bunuri vizate de CBAM. În anumite situații, poate fi implicat și reprezentantul vamal indirect, însă firma care beneficiază de import trebuie să înțeleagă clar cine are responsabilitatea pentru date, declarații și documente.

În regimul definitiv, importatorii și reprezentanții vamali indirecți pot solicita statutul de declarant CBAM autorizat în statul membru în care sunt stabiliți. Comisia Europeană a pus la dispoziție o secțiune în registrul CBAM pentru aceste solicitări, iar această etapă este separată de locul prin care sunt importate fizic bunurile.

Pentru o firmă, este important să verifice:

• dacă importă produse aflate în categoriile CBAM;

• dacă importurile sunt realizate direct sau printr-un reprezentant vamal;

• cine apare ca importator în documentele vamale;

• dacă este necesar statutul de declarant CBAM autorizat;

• cine colectează datele despre emisii de la furnizori;

• cine pregătește informațiile pentru declarația CBAM.

Această împărțire a responsabilităților trebuie clarificată din timp. Dacă fiecare parte presupune că altcineva se ocupă de CBAM, firma poate ajunge să nu aibă datele necesare atunci când trebuie să raporteze.

 

Ce informații trebuie colectate pentru raportarea CBAM?

Raportarea CBAM nu se bazează doar pe cantitatea de produse importate. Ea are nevoie și de informații despre emisiile încorporate în bunuri, adică emisiile generate în procesul de producție. Aceste date nu se găsesc întotdeauna în factura comercială sau în documentele obișnuite de transport.

Importatorul trebuie să solicite informații de la furnizor, iar în multe cazuri datele trebuie să ajungă până la producătorul real al bunurilor. Dacă firma cumpără prin intermediari, colectarea informațiilor poate fi mai dificilă și trebuie începută din timp.

În mod practic, firma ar trebui să centralizeze:

• codurile vamale ale produselor importate;

• cantitățile importate pentru fiecare categorie vizată;

• țara de origine și datele producătorului;

• furnizorii implicați în lanțul de aprovizionare;

• emisiile încorporate asociate bunurilor;

• eventualul preț al carbonului plătit deja în țara de origine.

Aceste date trebuie păstrate organizat, pe importuri, furnizori și perioade de raportare. Envirocons poate fi menționat ca sprijin util pentru firmele care vor să verifice dacă importurile lor intră în sfera CBAM și ce informații trebuie cerute de la furnizori înainte de pregătirea raportării.

 

Ce se raportează în regimul definitiv CBAM?

În regimul definitiv, raportarea CBAM devine mai mult decât o informare periodică. Declarantul CBAM autorizat trebuie să raporteze emisiile încorporate în bunurile importate și să predea certificate CBAM corespunzătoare acestor emisii. Certificatele sunt cumpărate de la autoritatea competentă, iar prețul este calculat în funcție de prețul certificatelor din sistemul european ETS.

Pentru importator, acest lucru înseamnă că CBAM poate influența costul total al produselor. Două produse asemănătoare ca preț de achiziție pot genera costuri diferite dacă au emisii încorporate diferite sau dacă furnizorii pot transmite date mai clare.

O firmă trebuie să urmărească:

• ce produse importate intră în sfera CBAM;

• ce emisii sunt asociate fiecărei categorii de bunuri;

• ce certificate CBAM pot fi necesare;

• ce documente justifică datele declarate;

• cum se reflectă costul CBAM în prețul final;

• dacă furnizorii pot transmite date complete și verificabile.

CBAM nu este doar o obligație de mediu, ci și o temă comercială. Poate influența alegerea furnizorilor, negocierea contractelor și planificarea importurilor.

 

Când trebuie pregătită raportarea CBAM?

Chiar dacă declarația CBAM este legată de perioade și termene de raportare, pregătirea nu trebuie lăsată pentru final. Datele trebuie colectate încă din momentul importului, deoarece ulterior poate fi greu să obții informații despre producător, instalație, emisii sau documente justificative.

În perioada de tranziție, care s-a încheiat la 31 decembrie 2025, importatorii au avut obligații de raportare fără plata certificatelor. Din 2026, odată cu regimul definitiv, firmele vizate trebuie să se pregătească pentru obligații mai consistente, inclusiv cele legate de statutul de declarant autorizat, declarații și certificate.

Pentru o organizare bună, firma ar trebui să verifice după fiecare import:

• dacă produsul este vizat de CBAM;

• dacă documentele vamale conțin codurile corecte;

• dacă furnizorul a transmis datele privind emisiile;

• dacă informațiile sunt salvate într-o evidență internă;

• dacă există diferențe între documentele comerciale și cele vamale;

• dacă importul afectează obligațiile anuale ale companiei.

Dacă aceste verificări se fac constant, declarația finală devine mult mai ușor de pregătit.

 

Ce greșeli trebuie evitate?

O greșeală frecventă este să presupui că CBAM se ocupă exclusiv la vamă. Brokerul vamal poate ajuta la anumite documente, dar nu are întotdeauna acces la informațiile tehnice despre emisii sau la relația directă cu furnizorul. De aceea, firma trebuie să își organizeze intern datele și responsabilitățile.

O altă greșeală este verificarea codurilor vamale abia după ce marfa a ajuns în vamă. Dacă produsul intră în sfera CBAM, lipsa datelor poate crea întârzieri și dificultăți. În plus, furnizorii externi nu pot transmite întotdeauna rapid informațiile cerute.

Printre erorile care trebuie evitate se numără:

• verificarea târzie a încadrării produselor;

• lipsa unei evidențe interne pentru importurile CBAM;

• colectarea incompletă a datelor de la furnizori;

• confundarea furnizorului comercial cu producătorul real;

• tratarea CBAM doar ca obligație vamală;

• neincluderea costurilor CBAM în analiza comercială.

Aceste greșeli pot afecta atât conformarea, cât și estimarea costurilor pentru importurile viitoare.

 

Cum se poate organiza o firmă pentru CBAM?

O firmă care importă produse posibil vizate de CBAM ar trebui să creeze o procedură internă simplă. Achizițiile trebuie să știe ce întrebări să adreseze furnizorilor, logistica trebuie să urmărească documentele vamale, iar persoana responsabilă de conformare trebuie să centralizeze datele pentru raportare.

Nu este nevoie ca procesul să fie complicat, dar trebuie să fie consecvent. Fiecare import relevant ar trebui să fie verificat și documentat. Dacă apar produse noi, furnizori noi sau coduri vamale noi, acestea trebuie analizate înainte de a deveni probleme.

O colaborare cu Envirocons poate ajuta companiile să înțeleagă mai clar ce obligații CBAM au, cum se organizează datele și ce documente trebuie cerute din timp. Pentru firmele care importă recurent produse din aluminiu, oțel, ciment, îngrășăminte, hidrogen sau energie electrică, această analiză poate preveni erori costisitoare.

Raportarea CBAM trebuie privită ca parte din procesul de import, nu ca o formalitate separată. Cu verificări făcute din timp, date cerute corect de la furnizori și evidențe bine organizate, firma poate gestiona mai ușor obligațiile și poate estima mai realist impactul asupra costurilor.