Şi totuşi e bine
ianuarie 31, 2010Nu că m-aş bucura de răul altora, dar consider că dopajul nr. 2 al lui Mutu şi probabila suspendare sunt benefice pentru fotbalul românesc. S-a ajuns ca 10 milioane de cretini din ţara asta să se închine la un băieţaş semitalentat la fotbal, cu evoluţii modeste sau în cel mai bun caz mediocre, leu în faţa celor mici şi căţeluş cuminte în Liga Campionilor sau la meciurile naţionalei.
Dacă s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, Mutu ar fi fost în cel mai bun caz un jucător necunoscut din Liga I. Dar acum, fiind poate un pic mai răsărit decât ceilalţi nimeni din generaţia lui, a ajuns să se credă vedetă şi simbol naţional. Adăugând la asta mentalitatea de rupt în fund care a descoperit o grămadă de bani, obţinem ceea ce presa amatoristică sportivă califică drept briliant sau fenomen sau alte formulări de genul.
Sper ca Mutu să fie suspendat pe o perioadă suficient de lungă încât să nu mai auzim de el ca fotbalist.
și când mă gândesc la penalty-ul ăla cu Italia…