Top 10 lucruri de care Clujului ar trebui să-i fie ruşine
decembrie 1, 2009Rezultatul a 12 ani de nebunie tricoloră urmaţi de 5 ani portocalii este un oraş cu potenţial mare din mai multe puncte de vedere, dar exploatat mult sub posibilităţi. Clujul are toate ingredientele pentru a deveni un oraş european. Are 6 universităţi de stat, ceea ce înseamnă oameni de calitate atât de aici, cât şi veniţi din alte localităţi. În ultimii 5 ani, după perioada stearpă condusă glorios de Funar, numeroase firme şi-au deschis filiale, fabrici sau birouri la Cluj, ceea ce a însemnat număr redus de şomeri şi joburi de calificare înaltă pentru populaţie, plătite peste medie. Alocările de bani de la bugetul central, în special în perioada Boc, au fost substanţiale, Clujul dispunând de fonduri mult mai mari decât în perioada conducerii PUNR/PRM.
În ciuda tuturor lucrurilor bune enumerate mai sus, Clujul continuă să fie o combinaţie nefericită între Orient şi Occident. În ciuda existenţei unei filiale teritoriale a Ordinului Arhitecţilor, condusă de capete prealuminate într-ale arhitecturii şi, până nu de mult, a unei filiale teritoriale a Inspectoratului de Stat în Construcţii, oraşul este haotic din punct de vedere urbanistic, haosul fiind generat atât de investiţiile private cât şi de cele publice. Traficul şi transportul în comun sunt total ineficiente, iar infrastructura rutieră de ocolire este aproape inexistentă. Deşi este prezentat ca oraş turistic, municipalitatea nu face nimic în acest sens, centrul vechi neavând absolut niciun obiectiv turistic care să fie prezentat la standarde europene.
Am ales în continuare 10 lucruri (puteau fi şi mai multe), care mă deranjează la acest oraş şi care mă deranjează de ceva vreme. Alegerea se referă atât la aspectul oraşului, cât şi la funcţionalitatea sau mai exact nefuncţionalitatea acestuia. Aşadar:
Locul 10 – Magazinul Central
Magazinul Central a fost inaugurat în anii 60-70 şi, conform tradiţiei comuniste, arhitectura lui nu avea nicio legătură cu zona şi cu imobilele învecinate. În 2008-2009, magazinul a suferit lucrări de extindere şi modernizare. Rezultatul este cel din fotografiile de mai jos. O volumetrie respingătoare şi finisaje ale faţadei principale cel puţin dubioase. Grilajele maro cu care este acoperit aduc mai degrabă a plasă folosită la acoperirea schelelor, dând o puternică notă de provizorat. Dovadă a acestui lucru este faptul că lumea nu şi-a prea dat seama că şantierul e gata, ca urmare magazinul e mai mult gol.
Locul 9 – Camera de Comerţ şi Industrie
Sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj este o clădire frumoasă, aşa cum se vede din prima fotografie. Problema ei este însă faţada posterioară, care arată complet abandonată de câţiva ani buni datorită dezinteresului manifestat atât de Primărie, cât şi de proprietarii imobilului. Spatele clădirii se află pe strada Dragalina, care face legătura între cartierul Grigorescu şi centru, pe lângă ea trecând zilnic şi “admirând-o” peste 10 000 de oameni.
Locul 8 – Aglomerările de cabluri pe stâlpi
Pentru că este mai uşor să laşi colacii de cabluri pe stâlpi cu acordul tacit sau explicit al Primăriei, aproape întreg centrul arată ca în fotografiile de mai jos. Pe lângă faptul că celor ce trag cabluri le este permis aşa ceva, nimeni nu îi obligă să dea jos cablurile care nu mai sunt folosite, aşa că peste jumătate din ce vedem agăţat pe stâlpi sunt deşeuri. Primăria a făcut demersurile necesare pentru îngroparea cablurilor, însă firma câştigătoare, “sprijinită” chiar de dl. Apostu, se mişcă cu deosebit de puţin talent.
Locul 7 – Biserica Ortodoxă de pe strada Eroilor
Biserica Ortodoxă de pe str. Eroilor a fost gândită şi făcută cu ură, ceea ce se vede în rezultat. Ura era adresată greco-catolicilor, care tocmai primiseră înapoi biserica veche de pe Eroilor. După retrocedarea cu scandal, ortodocşii au ţinut morţiş să aibă un alt lăcaş de cult pe aceeaşi stradă. Rezultatul se vede mai jos, o construcţie urâtă, total neintegrată în peisaj, care strică arhitectura zonei. Dacă aveau un pic mai mult tupeu, ortodocşii îşi făceau noua biserică în Piaţa Avram Iancu, în faţa catedralei.
Locul 6 – Calea Turzii
Calea Turzii este strada care pleacă din centrul oraşului şi duce până la ieşirea spre Bucureşti, având pe toată lungimea 4 benzi de circulaţie şi urcând Dealul Feleacului. Face parte din Drumul Naţional 1 şi din Drumul European E60, fiind una din cele mai circulate artere ale municipiului. În ciuda importanţei mari şi a traficului deosebit de intens, asfaltul de pe această stradă este execrabil şi tot mai puţin practicabil. Dacă nu cunoşti gropile şi denivelările, poţi ajunge ca după parcurgerea ei să trebuiască să mergi cu maşina direct în service, ceea ce explică numărul mare de reprezentanţe auto de la capătul superior al străzii. În partea superioară a străzii au fost înlocuite în acest an conductele de canalizare, iar în urma lucrărilor de asfaltare efectuate, capacele de canal au rămas cu 10 cm mai sus decât asfaltul, iar suprafaţa de rulare este mai vălurită decât Someşul. În plus, tot în acest segment superior al străzii nu există trotuare pentru pietoni, astfel că aceştia au de ales între a merge prin noroi sau pe partea carosabilă.
Locul 5 – Piaţa IRA
Piaţa IRA s-a vrut a fi o soluţie pentru mutarea comerţului agricol din centru la perferie, în vederea descongestionării Pieţei Mihai Viteazu. Intenţia a fost bună, dar a fost pusă în practică total greşit. Fiindcă obiectivul poate fi greu calificat ca şi “piaţă”, îl voi descrie drept o platformă insalubră plină de praf sau noroi (în funcţie de vreme), cu drumuri pline de gropi, fără vreun loc de parcare şi cu tarabe improvizate dispuse haotic. Dacă luăm ca şi extreme o piaţă civilizată şi o mahala dintr-un oraş indian, Piaţa IRA este din păcate mult mai aproape de cea de-a doua.
Locul 4 – Linia de tramvai
Neplăcerile cauzate de liniile de tramvai au apărut imediat după inaugurare, datorită proiectării şi execuţiei defectuoase. Datorită lipsei unui sistem de fundare şi izolare adecvat, vibraţiile transmise de tramvaie distrug tot, de la străzile pe care circulă la casele de pe aceste străzi. Asfaltul este distrus sistematic, iar imobile vechi, din zona de monumente istorice, au fisuri ce au devenit periculoase. Deşi de cel puţin 3-4 ani se discută despre refacerea liniei din fonduri europene, singurele măsuri concrete luate până în prezent sunt cele de cârpire a asfaltului din vecinătatea şinelor, efectul acestor operaţii fiind insesizabil după o lună. Din punctul de vedere al pasagerilor tramvaiului, în timpul unui drum din Mănăştur în centru se secretă mai multă adrenalină decât la o săritură cu paraşuta.
Locul 3 – Canalul Morii
Canalul Morii este un pârâu care trece prin inima oraşului, tăind centrul vechi. Deşi arhitecţii şi edilii clujeni discută de cel puţin 10 ani despre transformarea acestuia, canalul rămâne un focar de infecţie, un depozit de gunoaie şi o sursă de mirosuri neplăcute, singurii care-l apreciază fiind şobolanii ce vieţuiesc nestingheriţi în el. Ultimii care au făcut ceva pentru acest canal au fost comuniştii, care au acoperit tronsoanele de pe străzile Bariţiu şi Argeş (parţial).
Locul 2 – Piaţa Unirii
Până acum un an, Piaţa Unirii era punctul central de întâlnire al tinerilor din Cluj. Din dorinţa de a o moderniza, municipalitatea a angajat arhitecţi de top, români şi mi se pare că şi străini. Scopul era trasformarea pieţei într-un adevărat reper al oraşului. Profesioniştii în domeniu, împreună cu edilii, au reuşit transformarea unui spaţiu primitor cu verdeaţă şi rondouri de flori într-o platformă pavată cu piatră şi presărată cu câteva bănci şi fântâni arteziene pentru care s-au plătit 1.3 milioane de euro. Scăzând costul mobilierului urban, asta înseamnă că pentru pavarea fiecărui metru patrat de piaţă s-au plătit aproximativ 60 de euro, ceea ce este enorm. Cu aceiaşi bani, se putea pune pavaj de piatră, apoi parchet, apoi gresie scumpă, iar în final o mochetă de calitate. Rezultatul este dezolant.
Locul 1 – Catedrala Greco-Catolică
După mai mulţi ani de interdicţie, Biserica Greco-Catolică a reintrat în legalitate în 1990. Mânaţi de entuziasmul începutului de drum, de nişte fonduri venite de la Vatican şi de o megalomanie tipic românească, greco-catolicii au început construcţia unei catedrale enorme în Piaţa Cipariu. La proiectarea catedralei, nu au ţinut cont de două lucruri esenţiale: banii puţini de care dispuneau şi numărul mic de adepţi ai Bisericii. Astfel, la aproape de 20 de ani de la începerea construcţiei, ceea ce trebuia să fie o biserică-reper a oraşului arată ca o ruină şi va arăta la fel probabil pentru încă 20 de ani, pentru că Dumnezeu ajută în multe domenii, dar se pare că nu şi în cel financiar.
bine zis!
Sa nu uitam spitalul din capatul manasturului, de la colina si catedrala din manastur.
L-ai uitat pe Boc…:)
Bun articolul cu o mica precizare: din pacate firmele care au cabluri pe stalpi nu sunt inca obligate prin lege sa le treaca in subteran si probabil ca le vor lasa inca mult si bine pe stalpi ca “e moka” iar pentru fiecare persoana care se intreaba de ce nu se misca mai repede sapaturile la reteaua subterana sunt inca 1000 care reclama sapaturile cu orice ocazie.
Nu ştiu de ce ar apărea reclamaţii, pentru că săpăturile sunt pe domeniu public. Şi chiar dacă sunt, nu ar trebui ca lucrările să fie oprite din cauza asta.
La mine topul 5 cu ce m-ar deranja cel mai mult ar suna asa (in ordine descrescatoare):
5.spatele CCIA
4.canalul morii
3.catedrala greco-catolica
2.linia de tramvai
1.piata IRA
[...] This post was mentioned on Twitter by Vasile Tomoiagă, Andrei Boar. Andrei Boar said: Top 10 lucruri de care Clujului ar trebui sa ii fie rusine http://ingineru.ro/2009/12/01/top-10/ #cluj [...]
[...] Bill Maher « Geoană îşi respectă porecla Mulţumiri decembrie 2, 2009 Postul cu top 10 este se pare cel mai de succes post de pe acest blog. A fost publicat aseară în jurul orei 23:45 [...]
nu am mai fost pe acasa de ceva vreme si inca nu am vazut live nici noul central, nici noua piata unirii. si iti dau dreptate, centralul e hidos, iar piata unirii a devenit o intindere de pietre si beton…
trist
sper sa imi schimb parerea, macar partial, cand le voi vedea cu ochii mei. crezi ca poti sa faci un top 10 lucuri cu care clujul ar putea sa se mandreasca? hai ca trebuie sa fie, macar un top 5 acolo
vine şi topul bun
Unui oras universitar care se respecta (~100000 de studenti) i-ar trebui si spatii de cazare adecvate cererii, ca numar. Daca luam prin comparatie cu alte centre universitare apropiate ca marime si prestigiu (Iasi, Timisoara) cred ca e destul de “in urma” la acest capitol. Inteleg ca e un aspect ce nu tine de municipalitate/edili dar cred ca la nivel local in parteneriat cu universitatile se poate face ceva mai mult.
Felicitari pentru articol! Si eu am injurat macar o data din cauza fiecarui lucru enumerat de tine (in afara de central, fatada din cupru imi place, asta e) insa nu am facut niciodata o lista. Well done!
Mulţumesc.
Vreau să fac nişte comentarii la obiectivele pe care le cunosc. Nu mă leg de poziţia în top, vreau să clarific anumite aspecte greşite, greşit interpretate şi mă refer strict la ce ai scris, din punctul de vedere al unui simplu arhitect (nu sunt membru în filiala de aici şi nu sunt implicat în nici o investiţie publică, nu votez cu Băsescu şi Boc mi se pare o caricatură de politician), dar din interes profesional vreau să se înţeleagă mai bine câteva lucruri.
10. Pe mine, din contra mă bucură această clădire din următoarele motive: în primul rând trebuie alternative de comerţ la mallurile din periferie, pentru a atrage populaţia în centru şi cu altceva decât bănci şi birturi; în al doilea rând volumetric clădirea într-adevăr este exagerată în ţesutul istoric dar cu refaţadizarea recentă se vede încercarea de a o armoniza; în al treilea rând plasa aceea este nu pur şi simplu ‘maro’ ci este cupru, adică nobil, scump şi peste asta viu, în sensul că se patinează cu timpul sub acţiunea agenţilor atmosferici. Ca şi comparaţie, de exemplu învelitoarea catedralei ortodoxe din Avram Iancu este cupru.
9. De acord cu includerea calcanului din spate pe lista ta. Şi pentru acest sit, ca şi pentru multe altele, an de an se fac proiecte de diplomă la arhitectură cu propuneri mai mult sau mai puţin inspirate de reamenajare. În acest caz a fost vorba de o dotare culturală, academia de muzică sau filarmonică sau ceva muzeu, dacă bine îmi amintesc. E păcat că propuneri de acest gen rămân cunoscute aproape exclusiv în cercul restrâns al arhitecţilor tineri, haideţi cu propuneri de a le arăta, fiţi constructivi!
8. Corect, cu rezolvarea nu mă pronunţ, sunt alţii care pricep problema mai bine.
7. Corect, o crimă urbanistică şi arhitecturală, o imagine simptomatică pentru funcţionarea oraşului în perioada respectivă. Din păcate durata de viaţă a unei clădiri în general este 50 ani, în cazul unei biserici se poate conta şi pe mult mai mult.
6. Corect, şi în completare Calea Turzii este o anomalie pentru că taie oraşul în două, o barieră greu de ocolit sau traversat atât pe trasee carosabile, cât şi pietonale. Observaţia „să mergi cu maşina direct în service, ceea ce explică numărul mare de reprezentanţe auto de la capătul superior al străzii ” mi se pare o glumă. Dacă vorbeşti serios, înseamnă că nu înţelegi deloc dinamicile care dezvoltă un oraş
5. Nu cunosc locul şi nici situaţia, nu pot comenta.
4. Corect, dar să nu uităm că transportul în public în general şi tramvaiele moderne în special sunt modalităţi recunoscute de infrastructură civilizată. Linia nu ar trebui doar restaurată şi modernizată ci şi extinsă, chiar transformată în reţea de trenuri regionale cu care să se facă legătura cu sateliţi ca Floreşti, Apahida şi ceea ce mai urmează să fie prinsă de atracţia zonei metropolitane.
3. Canalul Morii este un alt caz care se studiază periodic la arhitectură. În mod cert are un potenţial imens, ar trebui igienizat şi valorificat, acoperirea lui mi se pare o gravă greşeală, un cap băgat în nisip. Şi ca fapt divers, sunt bucăţi pe lângă care trec regulat pe jos, niciodată nu am văzut şobolani în apă, dar raţe cu atât mai multe
2. Cei care comentează de caracterul inadecvat al noii feţe al Pieţii Unirii, din punctul meu de vedere e clar că nu au umblat în vestul Europei sau nu şi-au ţinut ochii deschişi acolo. Oameni buni, accentul tocmai că se pune pe flexibilitatea în utilizare, pe un caracter neutru în stadiul gol al spaţiului, care urmează să fie colorat tocmai de către utilizatori in stadiul plin al acestuia. Faptul că lumea nu merge acolo să îl umple cu activităţi, energie şi caracter îi califică pe ei, pe noi şi nu pe proiectanţi.
P.S. Am observat că ai corectat preţul investiţiei de la 13 la 1.3 milioane euro şi al pavajului de la 600 la 60 euro/mp, mă întreb dacă a fost singura greşeală de presupuneri, scrise în grabă şi în necunoştinţă de cauză?
1. Corect, şi aici s-au făcut propuneri de alte utilizări la facultate.
@Sisak Tamas:
Salut, apreciez interesul pentru articol. În continuare, câteva răspunsuri.
10.Poate alegerea materialului pentru panourile de faţadă e inspirată, vom vedea în câţiva ani. Ce mă nedumereşte însă pe mine este de ce arhitecţii, care în majoritatea cazurilor preferă ca structura să nu fie aparentă, au lăsat-o la vedere tocmai pe asta, care nu este foarte estetică? Cât despre funcţiunea comercială, concurenţa la mall-uri este oricând binevenită.
6.Cea cu reprezentanţele auto era o glumă, poate nu cea mai reuşită. Este clar că acela este polul de dezvoltare pentru serviciile respective.
4.Tramvaiul, dacă are o infrastructură de calitate, este cel mai economic şi ecologic mijloc de transport. În mod teoretic, ar fi nevoie de o întreagă reţea în zona plană a oraşului şi în localităţile învecinate. Însă mă tem că la nivelul calitativ la care se fac asemenea lucrări în România, reţeaua respectivă ar face mai mult rău decât bine.
3.Şobolanii trăiesc în Canalul Morii în special în zonele acoperite. Am văzut de mai multe ori sub podul de pe str. E. Isac.
2.Într-adevăr, Piaţa Unirii este făcută să arate ca şi cele din Vest. Dar acum avem 3 pieţe principale, toate betonate. Asta înseamnă praf şi aer poluat. Cred că ar fi fost mult mai bine să rămână ca zonă verde, pentru că oricum parcurile sunt puţine.
Legat de interesul pentru articol, da, e clar că de undeva trebuie începute dezbaterile publice despre dezvoltarea oraşului şi blogurile pot fi un instrument. Trebuie să se formeze o cultură urbană adevărată, şi în ceea ce priveşte terminologia
10. O să mă uit mai atent la Central zilele următoare, nu am studiat-o în starea gata. Dar materialul l-am tot văzut în timp ce montau în primăvară şi vară şi întâmplător cunosc şi firma din Baia Mare care a executat-o.
Hai să fim serioşi, parcuri trebuie create în zonele rezidenţiale, unde să iasă mămicile cu cărucioare şi copiii la joacă şi sport. Cum zicea altcineva pe citynews, rămâne să vedem cum se vor înfăţişa laturile modernizate, pietonalizate şi mai ales sunt curios de zona din nord, unde acum e parcarea. Zona verde a rămas în jurul bisericii, una la mână că e pe proprietate privată, doi la mână personal mi se pare super haios să ai o pădure în jurul unei biserici gotice, în plin centru. Istoric, cu cca.120 ani în urmă, acolo erau nişte cocioabe de jur-împrejur, rezemate cu spatele de biserică, ceea ce este mult mai aiurea. Cel mai trendy şi mai uzual ar fi să meargă pavajul neîntrerupt până la baza pereţilor, ca în Piaţa Mare din Sibiu.
4. Sunt curios în ce sens ar face mai mult rău decât bine, ai putea detalia la ce te gândeşti?
3. Corect, eu vorbeam de str. Argeş şi mai încolo în Mărăşti de zonele descoperite.
2. O precizare, Piaţa Unirii nu este betonată ci pavată cu piatră, mare diferenţă
hm…Centralul e naspa…Piata Unirii imi place chiar mult, mai putin patinoarul. Si statuia.
Citatul din Bill Maher pe care l-ai ales ca motto, explica ostilitatea ta fata de biserici, rezultand in includerea a doua dinte ele pe lista “indezirabilelor” Clujene. Pacat ca si-au pierdut vremea parintii, bunicii, nasii, preotii si rudele, sa te mai boteze imediat dupa nastere – nu pare sa-ti fi folosit la ceva.
Sper ca macar ingineria sa o practici dupa criterii ceva mai obiective..
@Sisak Tamas
4. Nu ştiu dacă sunt 20 de străzi în Cluj pe care gurile de canal să fie la nivelul asfaltului, ceea ce mă face să-mi pun mai multe întrebări legate de competenţele proiectanţilor şi executanţilor de drumuri. Din cauza asta mi-e frică de o reţea complexă de şine de tramvai integrate în asfalt, pentru că vor deveni în scurt timp obstacole pentru maşini. Poate o soluţie ar fi amenajarea de şine de tramvai pe trasee separate de maşini, pe străzile pe care acest lucru e posibil.
@Eufrosin
Îmi place că ai o atitudine corectă, echilibrată şi deloc părtinitoare. Dacă ţie îţi plac cele două biserici menţionate, îţi respect părerea, dar mi-e teamă că rişti să te faci de râs. Cât despre motto-ul blogului, nu-i treaba măgarului unde beau oile apă.
@ingineru
Bine punctat, un paralel la îndemână la care nu m-am gândit!
Si de varza a la Cluj nu zici nimic?
Eu am ramas stupefiat de numarul extrem de mare al admiratorilor Pietei Unirii. Cred ca arhitectura comunista de care au “beneficiat” in ultimele decenii le-a otravit simtul estetic, dezvoltandu-le dragostea pentru betoane ….si pavaje.
Fantana ar fi fost ok daca nu ar fi megacolorata noaptea (dar acesta sa fie cel mai mare necaz).
PS: Pentru domnul arhitect: Piata Unirii isi putea pastra neutralitatea in conditiile de spatiu liber si cu un gazon generos (si nu cu o padure, cum si-a inchipuit imediat cineva pe CityNews, cand s-a facut referire la termenul de spatiu verde).
Despre Vestul Europei pot afirma ca militeaza pentru spatii verzi, asa cum fac majoritatea tarilor mai mult sau mai putin civilizate din tot restul lumii. (ar trebui sa uitam placutele cu “Nu calcati iarba”).
Ah, da! Ce zici de “noul” pavaj de pe Eroilor?
.
De ceva vreme, a mă plimba prin Cluj înseamnă a mă întrista.
Magazinul Central mi se pare oribil, ai senzaţia că i s-a pus “apărătoare” pentru un eventual bombardament…
Canalul Morii, poate fi curăţat, îngrijit etc. nicidecum acoperit, chiar dacă intr-o seară am văzut vreo doi şobolani înotând pe-acolo, poate căutau vreun picior de raţuşcă
Piaţa Unirii… ah! ah! Depresiv! Aş înţelege dispariţia spaţiului verde dintr-o parte dacă s-ar crea în altă parte, dar… se renovează străzi, se scot din rădăcini toţi copacii de pe lângă… rămâne dezoland… pe ici pe colo se mai amenajează un petec cu iarbă, se pune o bancă-n plin soare… şi rămânem cu tot mai puţini copaci… viaţă… păcat!
O abordare pertinenta, sincera si justificat “alarmista”. Ne bantuie si ne cotropeste uratul ! N-ar trebui sa ne mire prea tare, atata vreme cat “conducatorii” nostri locali sunt urati, obtuzi, lipsitzi de cultura. Orasul se va transforma dupa chipul si asemanarea lor. Ei vor juisa in fatza operei lor, noi, atata vreme cat nu luam masuri, vom ramane la stadiul de laba. Parol !
@Raul
Ma faci sa ma repet… nu-i nimic, ca e maica invatarii
“Hai să fim serioşi, parcuri trebuie create în zonele rezidenţiale, unde să iasă mămicile cu cărucioare şi copiii la joacă şi sport.”
Daca nu as fi pe terenul de joaca al altcuiva in blogosfera, te-as provoca la un duel cu exemple din lumea civilizata sa vedem care sunt mai numeroase si mai ales care functioneaza mai bine?
Si nu in ultimul rand, legat de Piata Unirii: toata populatia a avut N luni la dispozitie sa comenteze proiectul, a fost afisat mult timp in multe locuri f vizibile gen statii de autobuz si nu v-ati manfiestat. V-ati ratat sansa, viata merge mai departe. Nu aveti dreptul moral sa bagati bete in roata post-factum!!!
@Sisak Tamas
Imi pare rau ca a trebuit sa te repeti, mai ales pentru faptul ca am inteles din prima ca parcurile sunt pentru zonele rezidentiale (idee care nu poate fi generalizata asa brutal…dar nu o mai lungesc). Deranjant e ca te-ai repetat degeaba, pentru ca niciodata nu a fost vorba de un parc pe locul respectiv. Chiar nu mai stiu cum sa explic termenul extrem de complicat “gazon”.
As mai avea ceva de precizat la comentariul: “Faptul că lumea nu merge acolo să îl umple cu activităţi, energie şi caracter îi califică pe ei, pe noi şi nu pe proiectanţi.” Asta reprezinta resemnarea proiectantilor in fata esecului si e o lipsa de respect fata de locuitorii orasului. Spus mai pe sleau: hai sa dam vina pe clujeni; e vina lor ca nu mai frecventeaza Piata Unirii si ca nu mai are de ce sa le placa.
PS: (despre afisele “prezente” prin toate statiile de autobuz pot spune ca au lipsit, iar eu locuiesc de cativa ani in Cluj si merg aproape zilnic cu autobuzul)
@ingineru’: eventual, catedrala greco-catolica va fi terminata si atunci va arata cu totul altfel. Nu inseamna ca va ramane pe vesnicie asa. Cat despre biserica Schimbarea la fata de pe Eroilor, chiar nu am de ce sa ma plang. E biserica ortodoxa si arata ca una. Ele au un tipic dupa care trebuiesc construite, nu doar asa pentru a-i multumi pe unii si pe altii.
Ma mir ca ai uitat de Catedrala ortodoxa din cartierul Manastur!
Spune si bunicilor tai ca te mandresti cu lipsa credintei stramosesti, crezi ca se vor bucura?
Despre catedrala greco-catolică ştiu că acum se rediscută soluţia, dar mai ştiu şi că nu prea au bani să o termine.
Cât despre biserica ortodoxă, cred că există biserici frumoase şi urâte. Cea de pe Eroilor a fost făcută în grabă şi nu a fost armonizată cu construcţiile din jur, ceea ce era obligatoriu pentru zona respectivă.
Lipsa credinţei nu este un motiv de mândrie, dar pe de altă parte, nici nu încerc că-i conving pe alţii că am dreptate şi că numai părerile mele sunt bune.
[...] a fost jenant de pupincuristă, dar la un moment dat a vorbit unul din arhitecţii care a lucrat la Piaţa Unirii şi constructorul care a executat lucrarea. Oamenii erau rupţi de [...]
buna initiativa, dar partial gresit directionata vina… din cele 10 exemple proaste date doar 1 se datoreaza proastei proiectari ale arhitectilor(mai bine zis urbanistilor-pentru ca nu e tot una) de la planwerk. Majoritatea acestor lipsuri in municipiul nostru se datoreaza lipsei de fonduri, care nu e o problema OAR.
Din pacate a transforma un oras ca si clujul intr-un oras european tine de puterea investitorilor si de gradul; de libertate pe care il dau arhitectilor…
Apropo… plasa aceea de pe central cu timpul isi va schimba culoarea, deci s-ar putea sa nu arate asa de rau.
Spor la lucru INGINERU
E vina arhitecţilor numai la unele
[...] Modele pentru Piaţa Unirii decembrie 7, 2009 Se pare că în urma articolului cu Top 10, cel mai controversat obiectiv este de departe Piaţa Unirii. Se pare că profesioniştii în [...]
piata unirii acum este chiar foarte frumoasa nu stiu de ce nu iti place
in rest cam ai dreptate
da, Noaua Piata a Unirii baga in coma Clujul deja bolnav.
ce mai “arhitecti” domnule! ma bucur foarte ca unii dintre ei ne sunt profi si chiar am ce invata de la ei!
ieri un prieten de la design o razbucnit la mine: “!Sahara Clujului, aia o ajuns Piata Unirii; vezi poate devi si tu arhitect de KKT…”
si pe oamenii de rand pe care i’am intrebat ilasa rece si cu nasu strambat.
e un spatiu ce te alunga pur si simplu. Pacat de catedrala Sf Mihail…
mai mai, am in ceput sa’i urasc pe astia ce or “gandit o lume mai buna” pt Cluj.
uratilor, sper sa cititi descarcarea mea nervoasa!
pa.
Rusinea Clujului, despre care putini locuitori stiu, pentru simplu fapt ca e periferica, este colonia Pata-Rat, o aglomeratie de cocioabe insalubre, din buza gropii de gunoi.
O precizare…
Nu stiu daca va este cunoscut urmatorul aspect: interiorul bisericii ortodoxe de pe Eroilor a fost proiectat si executat de MARKO IVAN RUPNIK, unul din cei mai mari artisti catolici ai momentului.
Ideea e tocmai opusul a ceea ce ati afirmat in articol – se vrea o biserica a Reconcilierii. De asemenea, o parte din fonduri a venit din partea Bisericii Catolice. (sic!)
Nu prea cred că dl. Rupnik se mândreşte cu această lucrare.
“Faptul că lumea nu merge acolo să îl umple cu activităţi, energie şi caracter îi califică pe ei, pe noi şi nu pe proiectanţi.” pai sa se duca proiectantii si sa implementeze acolo astfel de solutii, unde lumea apreciaza asa monstruozitati. este destul de periculoasa gandirea asta autoritara, in care “cei de sus” conduc cu intelepciune turma de oitze, care nu trebuie sa poarte raspundere, dar trebuie sa renunte la orice gandire critica. cine i-a investit pe incompetentii aia in functia de mari educatori al multimii??? ce e european la faptul ca se trece cu ignoranta peste doleantele celor ce utilizeaza (sau din pacate nu mai) piata, ca nu s-a mediatizat cat era nevoie la momentul potrivit? milioanale de pietre cubice care s-au si stricat, pentru ca piata a fost folosita conform celor prevazute – “evenimente”? sau ce e european la noroiul lasat pe bulevardul eroilor dupa demontarea gradinii din cadrul zilelor arhitecturii? pai nici macar dansii – repet: mari carmuitori in drumul spre epoca europa – nu-s in stare sa-si curete propriul gunoi? rusine